Tu cine ești atunci când nimeni nu te vede?
Ce simți? Ce gândești? Ce îți dorești?
Te poate speria sentimentul, dar așa se simte cunoașterea de sine. Cunoașterea propriei persoane este un drum anevoios, plin de provocări; un drum care te poate speria. Dar până la urmă, ce ne sperie de fapt?
Sunt oameni care își fac apariția în viața ta cu un anumit scop. Sunt oameni care îți vor fi alături toată viața, necondiționat, indiferent de circumstanțe, și oameni ce intră în viața ta strict ca o lecție. Poate doare acest lucru, dar este realitatea. Nu toate persoanele pe care le vei întâlni vor avea intenții reale. De ce oare atunci când realția cu o persoană se strică, ne întrebăm obsesiv ,,cu ce am greșit?” sau ,,de ce persoana respectivă nu mai este interesataă de mine?” sau chiar ,,oare nu sunt îndeajuns?”.
Societatea contemporană se confruntă cu tot mai multe probleme, indiferent de nivelul de vârstă la care facem referire. Stilul de viață al oamenilor devine din ce în ce mai încărcat, plin de inevitabila presiune cotidiană a locului de muncă sau a familiei, iar cu timpul, aceștia se lasă copleșiți de vâltoarea tuturor cerințelor.
Probabil prima intrebare pe vare v-o puneti este “De ce ne-am bucura de esec?” sau “Ce ne aduce bun o nereusita?” ei bine, totul este mult mai logic decat pare.
Ca orice persoana, de-a lungul vietii m-am intalnit cu diverse situatii in care nu am stiut sa pretuiesc suficient clipa ce imi era data, si anume PREZENTUL. Cu timpul am invatat nu doar sa ma bucur de aceasta momente unice, ci sa le si impartasesc cu oamenii dragi mie. Aceste clipe mai putin fericite aduc dupa ele regretele si frustrarile de care scapam greu, si din cauza carora ne putem rata sanse unice.